| / Dhammapada |
Dhammapada
Traducere: BOGDAN FLORIN PAUL, dupa "The Dhammapada and Sutta Nipata", Sacred Books of the East, vol. 10, ed. F. Max Müller
XII. Sinele (Attavagga)
157. Dacă ține la el însuși, omul să se supravegheze cu atenție; măcar una dintre cele trei străji, omul înțelept să vegheze.
158. Fiecare să facă mai întâi el ceea ce este corect, și abia apoi să-i învețe pe alții; omul înțelept, dacă face astfel, nu va suferi.
159. Dacă cineva face el însuși ceea ce îi învață pe alții să facă, atunci, supunându-se pe deplin pe sine, ceilalți i se vor supune; ceea ce este cu adevărat dificil este să te supui pe tine însuți.
160. Sinele este stăpânul sinelui, cine altcineva ar putea fi stăpânul? Când se supune pe sine însuși pe deplin, omul găsește un stăpân cum puțini pot găsi.
161. Răul făcut de el însuși, născut din el însuși și hrănit de el însuși, îl strivește pe prost cum sparge un diamant o piatră prețioasă.
162. Omul stăpânit de răutate, ca o liană care sufocă însuși copacul pe care crește, se aduce singur în starea pe care i-o dorește celui pe care-l dușmănește.
163. Faptele rele, care ne rănesc pe noi înșine, sunt ușor de făcut; dar faptele bune și folositoare, acelea sunt foarte dificil de făcut.
164. Omul prost, disprețuind regulile date de cei ce au atins Eliberarea, de cei morali, conducându‑se după doctrine mincinoase, rodește fructul propriei sale distrugeri precum fructele trestiei katthaka.
165. Prin sine însuși face omul răul, prin sine însuși suferă; prin sine însuși alege omul să nu facă rău, prin sine însuși este purificat. Puritatea și impuritatea aparțin fiecăruia, nimeni nu poate să-l purifice pe altul.
166. Nimeni să nu-și uite propria-i datorie, de dragul datoriei altuia, oricât de măreață ar părea aceea; iar după ce a înțeles care-i este datoria, să vegheze asupra ei în tot ceasul.
